duminică, 20 noiembrie 2011

În sfârşit

După multe încercări şi tergiversări, iată, vi-l prezint pe purtătorul meu de cuvânt, cel despre care am scris în postarea mea anterioară.
De fapt, pe fostul meu purtător de cuvânt, pentru că l-am concediat, între timp.
Am făcut asta deoarece, deşi era treaba lui, nu a mai spus şi nu a mai postat nimic. Nu i-a vizitat nici pe prietenii mei, adică pe prietenii lui Baghi, deşi atunci când l-am angajat, i-am spus clar că asta e una din atribuţiile lui de bază.
Un "miauuu" acolo, un "ssfârrr" dincolo, un "mau-mau" pe la o ureche ce ascultă sau o clipire leneşă şi o mlădiere unduioasă din codiţă pe lângă cineva care ne priveşte, ne-ar fi adus numai beneficii. Dar ca orice motan, în loc să-şi vadă de treabă, el s-a pus pe somn.
Ca să nu spun că încă de la început l-am privit cu neîncredere, el ştiind să miorlăie doar nuuu, ceea ce mă exaspera, eu fiind adeptul lui "da". Ca să nu mai spun şi de pletele lui, care erau deja exagerat de lungi. Dacă eu, cu părul meu finuţ, sufăr atunci când sunt periat, ce să mai zic de el, lăţosul...
Totuşi, trebuie să-i dau şi lui un pic de dreptate. Sunt fel de fel de perii şi perieri!:)
Mauuu!:)

duminică, 2 octombrie 2011

Purtătorul meu de cuvânt

 În ultima vreme am fost tare abătut, mintea mea umblând aiurea. 
Din cauza singurătăţii, plictiseala şi apatia au pus stăpânire pe blana mea.
 Pentru o scurtă perioadă de timp mi-au trecut,
din cauza câtorva purici, care nu ştiu de unde şi cum au apărut,
dar după ce bipezii mei m-au smotocit şi scotocit, scăpându-mă de ei,
iarăşi  căzui în oala cu idei.
Trebuia să scap de năpasta asta urgent,
 să nu rămân la prietenie repetent.
Şi-atunci interveni năşica Renata, cu avânt,
recomandându-mi un purtător de cuvânt.
Vi-l prezint chiar aici, mai jos.
Are totuşi un cusur, gândeşte şi spune pe dos!
(Nu vă gândiţi la prostii, ce naiba,
doar spune "Nu" în loc de "Da")

http://www.youtube.com/watch?v=JT0n3xLCBXM

sâmbătă, 27 august 2011

Dragoste la prima vedere

Să nu credeţi ca v-am uitat sau părăsit.
Sunt doar câteva lucruri care au intervenit, 
ca şi cum n-ar fi fost perpetue, în viaţa mea.
N-ar trebui să miorlăi despre ele, 




dar de o scuză sau explicaţie sunt dator.
În primul rând, m-am îndrăgostit.

Şi asta explică totul.

sâmbătă, 23 iulie 2011

Revedere

Bine v-am regăsit, dragii mei prieteni!
Sunt absolut sigur că v-aţi întrebat ce s-a întamplat cu mine de nu v-am mai vizitat şi nici nu am mai dat semne de viaţă, lucru nepoliticos din partea mea.
Îmi cer iertare dacă v-am provocat îngrijorare.
Motive am avut destule, dar nu cred că e cazul să mă miorlăgesc, ştiind că şi voi aveţi treburile şi necazurile voastre, iar lamentările venite din partea unui motan adevărat s-ar potrivi ca nuca-n perete, vorba bipezilor.
Mai bine ar fi să vă reamintesc faptul că este vacanţa cea mare şi frumoasă, că e vară, că e rost de hoinăreală şi de pisiceală...
Inconvenientul este că e cald, poate prea cald
 şi o spun eu care am o blană deasă şi mătăsoasă,
dar nu poţi avea numai avantaje.
Am observat că, în răstimpul cat am lipsit, 
mi-am făcut noi prieteni.
 Bun venit dragii mei şi vă promit c-o să vă vizitez!
Lucrul cel mai important pe care am vrut să vi-l spun
 este că mi-a fost tare dor de voi, de toţi prietenii mei! 

duminică, 29 mai 2011

Baghi & FC Barcelona!

Să mai îndrăznească vreun biped spaniol să miorlăie, pardon, să spună, că nimenea, din lumea asta largă, nu ţine cu ei!
 Am ţinut cu ei şi pe vremea Campionatului Mondial din anul trecut, am ţinut cu ei şi astăzi, 28 mai 2011!   Pozele de mai jos sunt pentru toţi prietenii mei, dar în primul rând, pentru prietena mea specială, din Spania, Efi şi, bineînţeles, pentru cei doi blănoşi extraordinari, Gatos şi Gatunos.
Mă gândeam că, dacă n-ar ţine cu Real  Madrid, mi-ar fi plăcut în seara aceasta să fiu în blana lor! Ca să fiu mai explicit, mi-ar fi plăcut să fiu în blana motanilor de la FCB şi chiar în a acelora care ţin cu FC BARCELONA!:)







duminică, 22 mai 2011

Fericirea are chipul lui Baghi

Se vede cât de modest sunt, nu?

Tot despre fericire

Sau iarăşi, despre fericire...
 Ca şi cum, ea n-ar exista.
 Chiar, stau şi mă întreb, dacă...
 ... fericirea poate exista în mintea voastră aşa de stresată?!:)

duminică, 15 mai 2011

Cocuţa

Cocuţa şi pisoiaşii ei minunaţi! Într-o curte de om. La un metru de cealaltă familie pisicească fericită, cea a lui Ţiţi. Pun şi eu o întrebare: Voi, bipezilor, de ce nu sunteţi fericiţi? Nu vreţi, sau nu puteţi?








luni, 9 mai 2011

Ochi de pisică


Faceţi cunoştinţă cu noua mea prietenă.
 Pe ochioasa din fotografiile ce compun această postare o cheamă simplu: Ţiţi.


           Trăieşte la ţară şi este preferata celor mai buni prieteni ai bipezilor mei. Este micuţă şi abia dacă are un anişor...


Culoarea ei... este ca şi culoarea mea. În glumă, bineînţeles, m-aş fi putut umfla în blană spunându-vă, că eu sunt în fotografie,  în tinereţea mea... sau că am întinerit, de când n-am mai postat şi nu v-am mai vizitat, căci am fost ocupat. Dar m-aţi fi prins cu "mâţa-n sac", aşa că vă spun adevărul: ea este Ţiţi. Şi este aşa de prietenoasă, şi frumoasă, şi hărnicuţă...


 Vedeţi câţi pisoiaşi drăgălaşi are? Şi ce pisicuţă-mămicuţă devotată este? Când am auzit că o cheamă "Ţiţi", i-am şi întrebat pe bipezii ei, de ce îi spun aşa? De la "ţigăncuşă" sau de la "ţâţică"?


Nu-i aşa că are pisoiaşi drăguţi? Dar ca orice motan, am vrut să pun şi eu o întrebare, dar bipezii mei nu m-au lăsat. Ştiţi la ce întrebare m-am gândit?:)


                                           De ce are Ţiţi... ochii galbeni?:)

duminică, 1 mai 2011

Baghi in Portugal

Aşadar, am zburat în Portugalia!
Bineînţeles, la invitaţia bunilor mei amici blănoşi, Kika şi Ronrons din Lisboa!
Printre multe altele, iată ce au văzut ochii mei de motan acolo, la ei:








foto baghi

vineri, 15 aprilie 2011

Dream


... Dormeam aşa de adânc, încât am început s-o visez pe Lady Chiţirel cum se hlizea la admiratorii ei, înainte de a deveni electrică...

Apoi am început să văd dungi, de parcă erau ai lui Grişka, dar privirea blajină a lui Matache m-a făcut să citesc texte minunate fără puncte scrise de Lucky Motanul, să alerg după fluturi în grădina naturalistei Efi, să mă îngrijoreze sănătatea lui Leonek, să mă joc cu Snickers şi Peticuţa pe umerii largi ai lui Vlad cel Groaznic... Iar ca să-l scap pe Tudor de călduri, care începuseră să mă apuce şi pe mine, m-am refugiat niţel pe noul teritoriu amenajat de Pisu, după care am hoinărit sub arţarii canadieni unde-şi înfoaie cozile veveriţele şi ratonii lui Veve, cerând pizza, pizza...
Înviorat de răcoarea de sub arţari, m-am retras pe plajele însorite ale Australiei unde Huffle Mawson şi prietenii lui îşi fac de cap...
Bineînţeles că l-am vizitat şi pe Roy, Knight Owl, venerabilul puşcaş marin american îndrăgostit de pisicile sale, cu a lui Buddy Bear's Cat's World...

M-au trezit gălăgioşii roboţi MO şi F.O.C.A. găsiţi de Ifim pe ultima postare de pe blogul naşei Renata...
Somnoros încă, lăbuţele mele hărnicuţe m-au dus direct la calculator, unde, pe blogul meu, mă aştepta această  
surpriză de la prietena mea Kika din frumoasa şi însorita Lisboa:
                                           http://prendaslovega.blogspot.com/


Aşa a început această poveste. Obrigada, Kika