joi, 28 martie 2013

Primăvara, iarnă

Cine o să mă creadă că aceste poze le-am făcut în plină primăvară, astăzi, 28 martie 2013?


Ifim a avut dreptate atunci când a spus că această primăvară este capricioasă ca mama Dana.
Văd acolo jos, în acel pomişor, câteva vrăbiuţe.


Zgribulite, sărăcuţele, cred că le e tare frig. Nu ştiu cum să fac să ajung la ele. Tare mult mi-ar fi plăcut să le... încălzesc!


miercuri, 27 martie 2013

Teză de doctorat (14)



    „Ce îngroapă pisica”, adică teza mea de doctorat, pare a nu avea niciun fel de priză la public, a nu prezenta niciun dram de interes pentru societatea noastră, care în continuare vrea să trăiască mai bine, dar să nu facă nimic.
Se poate lesne observa, că în societatea românească, cea mai importantă activitate din zi, în afara somnului, bineîţeles, pe care-l susţin cu toată puterea, este privitul la televizor şi dezbaterea vieţii mondene a vedetelor noastre, copleşite de criză şi grijile cotidiene.
      Documentându-mă şi cercetând stăruitor asupra tezei mele de doctorat, am constatat că, în orice casă de român, obiectul cel mai de preţ, cel mai folosit şi folositor, mai important chiar decât icoana, este televizorul.
      Venerat pentru emisiunile sale educative, televizorul este un adevărat izvor de cultură, civilizaţie şi bunăstare pentru fiecare dintre românii bipezi.
     (Slavă Domnului, că nu şi pentru mine şi neamul meu pisicesc, chiar dacă şi eu m-am născut în România şi prin urmare, sunt român, şi abia apoi, negru motan).
     Deci, televizorul, în cel mai scurt timp, în afara faptului că le va ţine şi de foame, da’şi de sete, îi va scoate pe români din criză şi-i va face să trăiască din ce în ce mai bine.
     Pentru că, în faţa televizorului, românul uită chiar şi de post, dându-şi cu părerea, asupra unor probleme, aspecte şi subiecte fierbinţi, mai importante chiar decât aerul pe care-l respiră, cum ar fi, spre exemplu, dacă e bine, sau nu e bine să avorteze Catanga! 

vineri, 15 martie 2013

Ziua somnului


O să vă uimească ceea ce vă spui,
astăzi, 15 martie, e Ziua Somnului!
Eu abia acum am aflat
şi sunt foarte necăjit şi supărat.



Căci toată ziua am dormit fără rost,
neştiind ce zi importantă a fost!
Deci am dormit degeaba, formal şi banal,
şi nu cu folos, cum ar fi normal!



Dar ceea ce mai mult contează,
e acest sfat: pe somn pariază!
Căci somnul, nu mai e surpriză,
E ultima şansă de-a ieşi din criză!

Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 11

Iată că a trecut anul de la ultima postare a lui lucky motanul


poveste felină cu un şoricel alb şi o căţeluşă maro

mă urmăreşte gândul absurd
că sunt însoţit de un şoricel alb
în tot ce fac, în tot ce dorm
că e suficient să deschid gura
ca să se strecoare printre colţii subţiri
ca iona în burta balenei întâmplătoare
simt atunci c-aş fi un personaj
ce nu-şi mai controlează gesturile
din cauza unui autor genial
care le-a prevăzut pe toate
că întreaga poveste este inspirată
dintr-o întâmplare absolut reală
petrecută în deşertul portocaliu
al patului meu aristocratic
în care huzuresc în dauna clasei muncitoare

e ca şi cum rita însăşi ar fi dispusă să înghită întregul story
împreună cu personajele alb-negru prevăzute în scenariu
dintr-o solidaritate rău înţeleasă, profitabilă mai ales pentru ea
ori poate că visăm cu toţii în spatele unui ecran de sticlă
incapabili să atingem, să mirosim şi să gustăm
ingredientele fantastice ale postării curente
pe care cineva se străduieşte să ni le livreze cu tot dinadinsul
la orele târzii ale somnului altor fiinţe mai blânde decât noi
cu ajutorul acestor email-uri pline de poze şi cuvinte turbulente


un gând insidios iscat în mintea privitorilor sceptici şi puţini
ai acestor cuvinte care se sfârşesc cu imagini
susţine, insinuează, şopteşte că nimic n-ar fi real
în toată povestea asta cusută cu aţă maro şi portocalie
că motanul e din pluş şi din plastilină în stare totuşi să zgârâie
că distinsa reprezentantă a rasei canine nu ar fi
decât o imagine golem prelucrată nereuşit în photoshop
şi că cobaiul alb al acţiunii de faţă trebuie de fapt tras cu cheia
ca se mişte de-a lungul liniilor relativ paralele ale acestei viziuni

eu ce pot să mai zic atunci, înconjurat de atâta scepticism 
şi de atâta lipsă de recunoştinţă artistică?
decât că totul nu e altceva decât un vis frumos
din care cineva mult mai talentat şi mai disney decât noi
ar fi putut născoci la un moment dat cel mai reuşit
desen animat cu căţei, pisici şoricei din lume
că nimic nu miroase a plastic, a vopsea şi a pluş,
ci doar a dumnezeu şi a eternă, nepierdută copilărie
în care toată lumea simte, atinge şi iubeşte pe toată lumea

 comentarii:

  1. Ai toată recunoştinţa mea artistică!
    Mi-a fost dor de tine. Ne-a fost dor de tine!
    Fericit ești cu așa prieteni, nu te plictisești!
    Miau! :)
    Răspundeţi

    Răspunsuri






    1. să ştii că dorul a fost reciproc
      şi cumva dintr-odată ochii şoricelului au devenit şi mai vii
      de parcă i-ar fi desenat cineva
      cu scopul precis de a prinde viaţă
      de dragul unui anumit spirit ludic
      care bântuie prin părţile şi deşerturile noastre portocalii

  2. să aveți o primăvară minunată acum după trecerea babelor care au părut a fi tinerele după cum s a comportat norocosul motan să fie fericit cu miliardele stapanului sau si daca ajunge la nivelul meu adica sa fie șeful stăpânului său
    RăspundeţiŞtergere
  3. baghi, baghi, ce pot să zic, ce pot să-ţi doresc
    decât o la fel de suavă primăvară
    însă trebuie să ştii că adesea
    miliardele nu au nici o legătură cu fericirea
    şi-apoi ele sunt oricum ale miliardarilor
    şi nicidecum ale vecinilor care l-au adoptat pe lucky
    cum ar veni, pe mine însumi
    asta nu mă împiedică să fiu însă, în continuare,
    un motan de miliardeeeeeee!

miercuri, 13 martie 2013

I love Papa Francisc!




Astăzi,
13.03.2013,
eu, Baghi,
pisica neagră,
mă bucur pentru alegerea noului papă al bipezilor catolici.
De ce mă bucur?
Pentru că acesta este
primul papă din istorie
care poartă numele
Sfântului Francisc.
Iar Sfântul Francisc de Asissi, este ocrotitorul animalelor,
cel care încă din 4 octombrie 1226 a proclamat o zi a noastră!
Pricepeţi aluzia, sau trebuie să vă explic, ca lui Jao?!



sâmbătă, 9 martie 2013

Ziua noastră


Noroc neaşteptat, chior chiar,
a dat peste mine, iar.
Ziua mâţei când a picat,
calculatorul mi s-a stricat.

Dar nu s-a stricat chiar uşor
aşa cum se strică un motor
şi nici nu s-a spart ca o farfurie.
S-a stricat aşa, ca... o prietenie.



La început a fost "vrăjit" uşor
de nişte bârfe cu umor.
Trimise prin emailuri şi linkuri
ca odinioară, pe mături sau vânturi.

Apoi, a fost invadat de virusuri sau viruşi,
naiba să-i ia, nu le ştiu pluralul acuşi.
Dar ăştia i-au venit de hac,
computerul meu făcând "pac".



Dacă-ar fi fost din carton,
era o treabă beton.
Pisicilor, cum se şi ştie,
le plac cutiile din hârtie.



Dar dintr-o eroare crasă,
fiind cel mai scump din casă,
(în afară de mine şi de voi,
dar asta rămâne între noi)
cât a putut, tata a obiectat,
până... l-a dus la reparat.



Şi unde e norocul, îmi veţi reproşa.
Ne pierdem timpul, din cauza ta!
Norocul... cum să vă spui,
e c-al lui Pepelea cui.



Ziua mâţelor chiar ieri a fost
asta v-o aduc aminte,
căci la tv, pe orice post,
vedeai doar flori şi jurăminte.


Eu însă, de ziua lor,
chiar motivat, am chiulit.
Astfel, scos fiind din "decor",
am scăpat "neciufulit"!

Deci, iată-mă, triumfător,
de... Ziua Motanilor!
Pe care-o declar, prevent...
9 martie, anu' curent.
                                                        Baghi, 9 martie 2013 


"Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 10."

duminică, 3 martie 2013