luni, 25 aprilie 2011

Cozonaci



vineri, 15 aprilie 2011

Dream


... Dormeam aşa de adânc, încât am început s-o visez pe Lady Chiţirel cum se hlizea la admiratorii ei, înainte de a deveni electrică...

Apoi am început să văd dungi, de parcă erau ai lui Grişka, dar privirea blajină a lui Matache m-a făcut să citesc texte minunate fără puncte scrise de Lucky Motanul, să alerg după fluturi în grădina naturalistei Efi, să mă îngrijoreze sănătatea lui Leonek, să mă joc cu Snickers şi Peticuţa pe umerii largi ai lui Vlad cel Groaznic... Iar ca să-l scap pe Tudor de călduri, care începuseră să mă apuce şi pe mine, m-am refugiat niţel pe noul teritoriu amenajat de Pisu, după care am hoinărit sub arţarii canadieni unde-şi înfoaie cozile veveriţele şi ratonii lui Veve, cerând pizza, pizza...
Înviorat de răcoarea de sub arţari, m-am retras pe plajele însorite ale Australiei unde Huffle Mawson şi prietenii lui îşi fac de cap...
Bineînţeles că l-am vizitat şi pe Roy, Knight Owl, venerabilul puşcaş marin american îndrăgostit de pisicile sale, cu a lui Buddy Bear's Cat's World...

M-au trezit gălăgioşii roboţi MO şi F.O.C.A. găsiţi de Ifim pe ultima postare de pe blogul naşei Renata...
Somnoros încă, lăbuţele mele hărnicuţe m-au dus direct la calculator, unde, pe blogul meu, mă aştepta această  
surpriză de la prietena mea Kika din frumoasa şi însorita Lisboa:
                                           http://prendaslovega.blogspot.com/


Aşa a început această poveste. Obrigada, Kika

luni, 11 aprilie 2011

După hărmălaie


Zilele trecute, adică sâmbătă şi duminică,
a trebuit să suport o mare hărmălaie a bipezilor mei.

Pe 9 aprilie, Ifim şi-a sărbătorit cea de-a 52-a aniversare. Bineînţeles că eu am fost cel mai ciufulit, cum venea cineva, dădea repede iama, cu degetele, prin blăniţa mea. Dar se pare că am scăpat destul de ieftin, trecând şi prin această întâmplare. Nesuferite aceste obiceiuri la bipezi!

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Motanu' cât trăieşte... doarme, dar mai şi învaţă!


Zilele trecute, în loc să sărbătoresc cele şase luni de miaubloggereală, am fost năpădit de griji şi necazuri. Taman când să miorlăi niţel despre aventurile mele ca fiară blogger, Picasa mi-a luat culorile iar cei de la cablu, internetul. Mai bucură-te Baghi de aniversare în aceste condiţii!
Bănuieli pe cei de la Picasa că ar avea ceva cu mine, suspiciuni pe vecinii de pe scară cum că n-ar fi străini de impuşcarea cablului, griji pentru prietenii mei bloggeri care, constatând lipsa vizilelor mele, ar fi tras concluzia că i-am uitat şi aşa mai departe.
După o îndelungă cugetare, mi-am dat seama că, pe lângă multele lacune de cunoştinţe pe care le posed, mai am şi o grămadă de lipsuri şi neajunsuri.
Aşa că, singura ieşire din impas a fost să mă apuc, nenică, de învăţat...
Şi nu am făcut-o ca în tinereţe, când mă puneam cu burta pe carte.:)
Dar se pare că am reuşit, din moment ce am descoperit o altă modalitate de a posta poze, fără ajutorul celor de la Picasa. E drept că soluţia era chiar sub nasul şi mustăţile mele, dar dacă nu cunoşti şi nu ai carte...:)