-
continuare -
"Întotdeauna, Sancho, se spune că a face bine celor răi e un fel de a arunca apă în mare", spuse Don Quijote de la Mancha.
Parafrazându-l, aş zice că tot un fel de a arunca apă în mare este şi atragerea atenţiei publicului cititor cu lucruri serioase, aşa cum este teza mea de doctorat.
Iată de ce, pentru a vă introduce în atmosfera temei lucrării mele, vă mai spun un banc.
De ce are poliţistul pe noptieră un pahar plin cu apă şi unul gol?
Când se trezeşte noaptea, poate să-i fie sete, sau să nu-i fie!
Iar acum, îmi voi continua teza, între subiectul episodului de astăzi şi ce îngroapă pisica, fiind un perfect semn de egalitate.
De asta am şi spus bancul de mai sus.
Desigur, în teza mea de doctorat, nu-mi permit să mă folosesc de bancuri, chiar dacă poliţiştii conduc detaşat în topul subiectelor de banc.
Voi pleca de la analiza unui fragment dintr-un document oficial, primit de curând, deci, cum s-ar spune,
încă cald, precum titlul temei.
Iată-l:
Vă propun să analizăm acest text şi să vedem dacă acesta are sau nu legătură cu cele două trăsături,
inteligenţa şi caracterul.
1.
În cazul în care, în această perioadă, sunteţi depistat...stop.
Deci, din start, poliţia presupune că în această perioadă, eu chiar voi conduce autovehiculul, având permisul suspendat, crezând că voi proceda aşa cum ar proceda majoritatea dintre ei. De aceea introduc şi precizarea, "
în cazul în care", caz în care îi întreb şi eu,
dar dacă nu sunt depistat, ce se va întâmpla?!
Însă formularea lor mai ascunde un element, şi anume justifică pe deplin cea mai cunoscută şi populară metodă a lor de prevenire a accidentelor de circulaţie, care este
pânda.
Pe poliţiştii de circulaţie nu o să-i găseşti acolo unde chiar este nevoie de ei, ci acolo, unde un şofer corect şi onest are o singură şansă să demonstreze că a acordat corect prioritate la trecerea pietonilor, atunci când are norocul să nu fie niciun pieton pe o rază de cel puţin 50 m.
Iar acordarea priorităţii, ştim cu toţii, nu este valabilă şi în cazul maşinilor bengoase.
Pentru că, niciodată nu vei vedea oprită în trafic o astfel de maşină, chiar dacă e condusă în mod teribilist.
Faţă de situaţia prezentată mai sus,
caracterul, sau ceea ce reprezintă acesta, are vreo legătură?
2. Dacă textul în cauză ar fi avut formularea "
Vă reamintim că, în conformitate cu prevederile..., conducerea de către dumneavoastră a autovehiculelor în această perioadă, pe drumurile publice, constituie...", nu-i aşa că le descalifica pânda şi celelalte procedee, deprinderi şi apucături, de care nu se pot lecui, toate aceasta fiind o dovadă a
inteligenţei lor?
- Va urma -
"Prietene şi partenere, îţi spun ceva, da’ nu te supăra.
În primul rând, atunci când te interesează să ştii despre lucruri de o importanţă covârşitoare, aşa cum este şi acesta cu ce înseamnă “ziua îndrăgostiţilor”, nu te apuci să baţi toba ca bunica, să dai sfară-n ţară şi să întrebi pe toată lumea, căci nici nu ştii ce răspunsuri poţi primi, mai ales când eşti sincer ca mine şi ai moderarea comentariilor dezactivată. Mai grav, în situaţia ta, având şi un partener, nu te apuci să tragi clopotele sau să claxonezi, înainte de a-i cere părerea sau de a-l întreba.
Oricine, în situaţia mea, s-ar fi supărat, dar eu nu supăr, căci înteleg situaţia prin care treci, fiind necăjit pe câinele-fular care nu vrea să vorbească.
Aşadar mă autosesizez şi încerc să-ţi explic ceea ce vrei să ştii:
După mintea mea de motan detectiv, cred că “ziua îndrăgostiţilor” este ziua în care doi prieteni sau parteneri, preferabil din aceeaşi specie, dar de sex diferit (slavă Domnului că noi ne autoexcludem, neîndeplinind această condiţie ) devin dependenţi unul de celălalt, încep să-şi dorească binele celuilalt în detrimentul celui propriu, deci tocmai invers cum e în firea lucrurilor, se apucă să delapideze Universul încercând să-şi însuşească luna şi stelele de pe cer şi să şi le dăruiască, fără nicio negociere, facând troc cu ele.
Mai fac şi alte prostioare în acea zi: amândurora le place să asculte aceeaşi muzică, nu se mai uită la televizor, merg împreună la piaţă, dar nu cumpără nimic, se satură dintr-o căpşună pe care-o mănâncă pe rând, imită porumbeii şi guguştiucii, vorbesc cu pisicile şi câinii rătăciţi, trotuarul plin de gropi li se pare covor de mătase roşie iar acolo unde sunt gunoaie şi ciulini ei văd numai flori, şi alte asemenea tâmpenii.
Şi ce e şi mai grav, vor ca o asemenea zi, să fie în fiecare zi!
Ca orice detectiv care se respectă şi îşi ţine un jurnal, acest răspuns l-am consemnat aici, căci nici nu se ştie când şi dacă o să-mi fie sau nu de folos!