Teză de doctorat (10)

       După această scurtă pauză, ca să vă distrag neatenţia, îmi voi continua prelegerea cu un banc. Mi-am adus aminte de el acum vreo două zile, de Ziua Unirii Principatelor Române, Ţara Românească şi Moldova şi l-am spus prietenului şi partenerului meu Nono. Dar mă îndoiesc că l-a ascultat (sau citit) şi atunci, ca să nu rămână îngropat sub comentarii, aşa cum rămâne ce îngroapă pisica, vi-l spun şi vouă.
       Mai ales că acest episod participă şi la jocul Happy Weekend, ediţia în curs.
       Aşadar, iată bancul:
       Cică un muntean, un moldovean şi un ardelean au venit la maternitate pentru a-şi lua fii, toţi trei fiind proaspeţi tătici. Dar surpriză, din cei trei copilaşi, doi erau albi iar unul negru tăciune (aşa, ca mine).
       Şi colac peste pupăză, personalul medical a pierdut semnele de identificare, situaţie în care, după ce şi-a cerut scuze, şefa maternităţii i-a invitat pe cei trei să-şi recunoască fii.
       Primul care a trebuit să facă acest lucru, a fost ardeleanul care, deşi îl ştim cam încet şi molcom, contrar aşteptărilor celor prezenţi, s-a repezit şi l-a înşfăcat pe copilaşul negru.
      - De ce l-aţi ales pe acesta? fusese întrebat de către cei prezenţi.
      - Sunt sigur că acesta nu-i moldovean! :)) 

      Iar acum, să-mi continui teza:
      Problema asta a mea, pe care încerc să v-o prezint fără să vă plictisesc şi fără să mă înjuraţi, este foarte importantă. Face parte nu numai din viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi, ci chiar îşi pune amprenta, asta ca să nu spun că pătează viaţa întregii societăţi. Desigur, şi miroase, dar ne-am obişnuit.
      Fraţilor bipezi! Treziţi-vă! Ce faceţi? Dormiţi? Ce întrebare mi-a trecut prin cap, parcă mai era nevoie de ea. Sigur că dormiţi, de aia vă cântă "Deşteaptă-te Române" şi la culcare, şi la trezire. Dar ce e mai rău, e că dormiţi şi ziua. Şi vorbesc la propriu, nu la figurat. Suferiţi oare de somnambulism?
      Dacă nu, atunci cum vă explicaţi faptul că în 2009 aţi făcut referendum pentru 300 de parlamentari, aţi fost de acord aproape în unanimitate (mai puţin dânşii în cauză), iar acum v-aţi ales cu 600? Rezultatul referendumului a fost abrogat? Cum de s-a ajuns la această situaţie?
      Să luăm alt exemplu. Anul trecut, în iulie, aţi avut alt referendum. Iar aţi votat şi iar, marea majoritate aţi fost de acord. Şi ce s-a ales din alegerea voastră?
      În această situaţie, putem compara referendumul cu fix ce îngroapă pisica?
      Total arbitrar, iată încă un exemplu. Pe ăsta îl ştiu de la conducătorul meu de doctorat, căci eu m-am născut un pic mai târziu.
      Am auzit că aţi avut o mândră flotă, dar care a dispărut printr-un experiment misterios, mai ceva ca experimentul Philadelphia.
      OK! Dar americanii măcar au dat un nume experimentului, prin care a dispărut o amărâtă de navă. Nu credeţi că, doar pentru o mică amăgire, o consolare, o împăcare cu gândul că suntem în faţa unei minuni, ar trebui să-i dăm şi noi un nume? Ştiţi, bănuiesc, ce nume v-aş sugera şi cred că nu e cineva în stare să mă contrazică, sau să nu fie de acord.
      Mă opresc aici cu aceste exemple, căci nu vreau să vă stric sfârşitul de săptămână pe care vi-l doresc fericit!

       (Va urma)