joi, 7 octombrie 2010

Epilog la "Avem!"

V-am spus parcă într-o povestioară anterioară că înţeleg nu numai tot ce se petrece, ci şi tot ce se pune la cale. Dar parcă de data aceasta a fost prea de tot. Dimineaţa zilei de ieri începuse foarte bine pentru mine. Prima care mi-a adus o bucurie a fost Renata, care mi-a spus clar că puricii de pe ecran nu râvnesc la blăniţa pisicilor. Apoi l-am auzit pe tata spunându-i mamei că încă nu s-a terminat criza, ceea ce m-a făcut să cred că nu o să-mi mai cumpere zgărdiţă, cel puţin pâna la ieşirea din criză. Afară s-a făcut frig, a început să plouă, ceea ce m-a făcut să sper că scap şi de băiţă. Când am văzut că au pornit şi centrala iar caloriferele s-au încălzit exact după placul meu, eram în culmea fericirii. Deja gândul meu zbură la Pisone şi la joaca lui sălbatică cu puii de vulpe, pe acel domeniu minunat, unde ziua nu e zi iar noaptea nu e noapte. Şi cum visam eu întins pe păturica de pe calorifer pusă special pentru mine, l-am auzit pe tata spunându-şi ideea cu glas tare: Am găsit soluţia! Facem un împrumut la CAR şi-i cumpărăm zgardă lui Baghi. Atunci, pe loc, visul meu s-a spulberat şi mi-am dat seama că nu scap nici de băiţă. Ce s-a întâmplat mai departe, puteţi vedea în fotografiile de mai jos, căci mi-a pierit cheful de scris.

12 comentarii:

  1. N-aş zice că mă înnebunesc după tine, îmbăiat! :)))
    Bine că te înfăşuraseşi în prosop. Asta îţi dădea un aer sexy. Am remarcat că toate persoanele publice, după ce se arată prin pictoriale goale-goluţe şi nu mai stârnesc interesul nimănui îşi fac repede o şedinţă foto la ieşirea din baie, înfăşurate în prosop. În felul ăsta mai repară niţel "misterul".
    Io nu m-aş lăsa îmbăiat(ă) cu atâta uşurinţă. Dar, în fine, pe modelul că cine stă cu lupii, urlă, aşa şi tu, dacă trebuie să convieţuieşti cu hominizii, ajungi să faci baie. Nasol!
    Semeni cu maică-ta la ochi. De fapt, cred că ea seamănă cu tine. Să-i comunici că are nişte ochi superbi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-a plăcut asta cu persoanele publice!:))) Să ştii că nu uşor m-am lăsat îmbăiat, dar am fost în inferioritate numerică: tata mă ţinea de lăbuţele din făţă, frăţiorul de cele dinapoi iar mama făcea treaba ingrată.
    Nici nu ştii ce-am păţit şi cât am suferit!
    I-am transmis mamei ce ai spus despre ochii ei (aşa, doar ca să intru în vorbă, căci nu ne mai vorbim) şi ea îţi mulţumeşte frumos pentru compliment.

    RăspundețiȘtergere
  3. Baghi, zi-i lu' tactu' că-ţi preasclipesc ochii.
    Nu sunt o cunoscătoare, n-am fotoşop, dar, dacă-mi sclipesc ochii cuiva într-o poză din cauză de bliţ, trec poza prin Picassa, e acolo o opţiune pentru ochi şi...
    Salutări şi mă-tii, să nu creadă că n-o băgăm în seamă! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Ba o băgăm în seamă. Tata zice că intenţionat mi-a lăsat ochii să preasclipească, pentru a-i scoate în evidenţă pe cei ai mamei. Eu cred însă că vorbele astea sunt, vorba ta, doar ca s-o băgăm în seamă. Adevărul, tot eu ţi-l spun: nu ştie să treacă pozele prin Picasa. Dar are timp să înveţe. Deja îl şi văd exersând...

    RăspundețiȘtergere
  5. Mai există C.A.R.? Nu am știut. Nu trebuie să mai faceți nici un împrumut. Îi cumpăr eu lui Baghi, zgardă, însă imi trebuie niște detalii. Pisone nu are nevoie de zgardă, pentru că aici nu sunt purici, probabil este prea frig pentru ei. Singurul lucru de care se temea Lavi era că vulturul-pescar ar putea să-l fure pe Pisone, în lipsă de hrana tradițională, dar băștinașii ne-au spus că nu trebuie să-și facă griji. Aici la Elgsnes, nu sunt alte animale care i-ar putea face ceva lui Pisone. Am văzut doar iepuri sălbatici, rațe, pescăruși. Pisone este un mare „HUNTER”. Nu scapă nici o hermelină de el. În următoarele 6 luni, Pisone va primi cărnița „la năsuc”, pentru că vine timpul întunericului și va fi frig, iar el preferă să stea „covrig” în iarbă uscată.

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu nu vad pozele. Dar trebuie sa-ti spun ca mi se pare oribil ce ti s-a intamplat. Ti-au facut baie... cu apa? Macar de umilinta asta eu am scapat. Ii datorez totul si medicului care le-a spus bipezilor mei ca nu trebuie sa fiu spalata decat in cazuri speciale (mda, asta s-ar putea sa fi fost un pic mai special), pentru ca imi strica echilibrul natural al blanitei.

    RăspundețiȘtergere
  7. Chiţirel, bine ai revenit! Pozele sunt mai jos, un picuţ mai jos. Uită-te mai bine, în josul paginii, că nu prea ştiu să explic. Şi iar mi-aduc aminte de Jao.

    RăspundețiȘtergere
  8. Mauuu! Ce viaţă au unii motani! Nu ştiu şi nici nu-i interesează că CAR-ul există, nu au nevoie de zgardă pentru că la ei nu-s purici, le e puţintel teamă să nu fie plimbaţi cu parapanta de vulturul pescar, dar teama aceasta e compensată cu vânătoarea de hermeline... Şi mai au şi şase luni de somn la discreţie... Miieeeaau mi-ar fi plăcut să văd măcar aurora boreală, poate chiar s-o şi vânez... E clar! Sunt invidios pe Pisone!

    RăspundețiȘtergere
  9. Buna, Baghi! Cu voia ta o sa te introduc in Blogroll, ca sa te putem vizita mai des! Esti matasos si tare frumos, miau! :P

    RăspundețiȘtergere
  10. Bine ai venit, Mirela! Sunt încântat! Îţi spun şi aici ceea ce am spus despre Serafina pe blogul tău: Este minunat de frumoasă! Ca şi mama ei bipedă! Taică-miau biped, te întreabă dacă îi dai voie să te treacă în blogroll la Ifim. Căci mie, îmi dai voie, nu?

    RăspundețiȘtergere
  11. Desigur!
    Noi v-am trecut deja! :)
    Fetița mea, Enya, adevărata stăpână ( mă rog, pisicile n-au stăpâni!!!) a Serafinei e frumoasă, nu bipeda-mamă! :P
    Sunteți drăguți și veseli, mă bucur că v-am cunoscut. Baghi, ești un motan pe cinste! ;)

    RăspundețiȘtergere
  12. Sărut mâna, mulţumesc! Sper să nu ne luăm deja lumea-n cap, nici eu şi nici taică-meu. Bine că o avem pe Renata care e cu ochii pe noi! Ca să n-o luăm razna!:)))

    RăspundețiȘtergere

Mă bucură comentariile şi miaucomentariile prietenilor mei!